marți, 7 iulie 2009

Plata facturii Cosmote

Mi-e lene sa scriu. Am constatat asta in timp ce incercam sa scriu despre nu stiu ce chestie interesanta. Dupa care mi-am dat seama ca dureaza prea mult sa scriu tot pana la concluzii, asa ca mi-am bagat picioarele si am sters tot. Acum parca imi pare rau. Parca am facut un avort.
Am avut ieri cea mai bizara experienta de pana acum. Ma trezeste din somn telefonul. Ma apeleaza cineva, dar nu am numarul in agenda. Mai sa fie! O persoana noua in viata mea vrea sa comunicam! Dar cine e? Dar de unde are numarul meu? O fi verisoara aia draguta a Getei care ma suna sa-mi spuna ca ma vrea adanc in ea?(De unde atat de adanc duduie? Om sunt, nu masina de cautat titei!) O fi vreo bagaboanta din Gara de Nord care imi stie numarul de pe peretii cacastoarei din centru-dreapta, a treia cum intri, de-acolo de unde mi l-au scris baietii care mi-au furat agenda de la telefon? Deductii peste deductii, si cu fiecare secunda care trecea, crestea riscul ca necunoscuta(speram ca e o ea, parfumata diafan, cu aspect de fata de pension si dorinte de curva de Matasari) apelanta sa inchida, si cu lacrimi in ochi, simtindu-se respinsa, sa-si ia zilele uundeva departe de lume. Asta nu are sa se intample, mi-am zis. Asa ca am raspuns. Cu un mare nod in gat. Am rostit un "alo" de ziceai ca deja mi-am gasit iubirea vietii, in persoana unui mexican de 2m pe 2m, pe nume Tito, si ca tocmai consumam pasiv relatia. De la capatul celalalt al firului(fir, unda radio, ce mama dracului o fi) s-a auzit un zgomot discret, situat fonetic undeva intre o eructatie si zgomotul unui strut care a dat sa se ascunda in asfalt. Si apoi, minunea. O voce feminina. N-am inteles primele cuvinte, tot sangele din creier mi se dusese in voiaj sa formeze o erectie de cred ca am zgariat tavanul in vreo doua locuri. Asa ca am rugat vocea sa repete ce spusese. "-Domnul Aristide P?" se auzi clar de data asta. Pffff, ce sa mai, sa lesin, sa cad pe jos. Nu a gresit numarul, cu mine vrea sa vorbeasca. Si in plus ma mai si domneste. Maestre, esti pomicol, imi zisei in timp ce am incuviintat fara prea multa originalitate("-Da!"). "-Ma numesc Filofteia Pompadur si..."(ah, Filofteia, dragostea vietii mele, m-ai sunat, ai ajuns la mine! Vom fi barbat si muiere pentru vecie, iti voi spune Fifi si ne vom iubi sub clar de becul din bucatarie, vom face multi Aristizei si multe Fifiloance si vom imbatrani in mijlocul lor, ce viata vom...) "...va sun de la Cosmote Romania..."(AAAAAA CACAAATTT! Din impresionanta si magnifica erectie de mai devreme nu ramasese decat un ciot) "...si va aduc la cunostinta faptul ca nu v-ati platit factura in valoare de..."(Deja ma incretisem cu totul, chircit intr-un colt, tremurand, galben ca flegma). Eh, mi-am spus eu, dezamagire usoara, viata merge inainte, oricum toate iti cer bani, macar asta o face la modul oficial. Asa ca ii explic duduii ca da, cucoana, stiu ca am de platit, ca doar m-ati innebunit cu mesaje si plicuri, si dau sa inchid. Moment in care logica ajunse subit la final.
"Ne puteti promite ca pana la sfarsitul saptamanii veti achita contravaloarea facturii?"(Cecececeeeeee? Stai duduie, cum adeca sa iti PROMIT? Numai mama ma punea sa ii promit ca nu mai fumez, ca altfel iar ma pune cu mainile pe aragaz)
"Mmmmmhhhmhmh" imi imaginez ca s-a auzit raspunsul meu in diafanele urechi ale Filofteiei.
"Stim despre dumneavoastra ca achitati in mod regulat la sucursala Germanos din str...."
Pfoaaaaaa. Pfffff. Oaaaa. Ma asteptam sa inceapa cu fraze din alea tip."Familia dumneavoastra este compusa din trei membri. Platiti, sau ramaneti doar cu doua membre. Si un membru"
Nu stiu ce am raspuns, ca ma gandeam la chestii bizare cu omoruri si mutilari, dar aparent duduia Filofteia a fost multumita. N-am auzit amenintari. Inca. Dar astept.
Mi-a transpirat posteriorul asa ca inchei.
Sfarsit.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu